Европейская Консалтинговая Группа технический анализ

De peste 130 de ani, marca Raiffeisen reprezintă valori precum încrederea, corectitudinea, securitatea și stabilitatea. Raiffeisen Bank International este un jucător financiar major nu numai în Austria, ci și în Europa Centrală și de Est.

Fondatorul băncii a fost Friedrich Wilhelm Raiffeisen, un reformator social german care a considerat ca obiectivul său principal să rezolve probleme economice și sociale grave din sfera sa de influență.

În calitate de primar al comunității din regiunea Westerwald, el se confrunta zilnic cu situația dificilă a fermierilor, muncitorilor și artizanilor. După mai multe eforturi filantropice relativ nereușite, el s-a convins că problemele oamenilor nu pot fi rezolvate decât ajutându-i să se ajute singuri.

În conformitate cu modelul dezvoltat de Raiffeisen, fermierii au creat cooperative care nu erau concentrate pe obținerea de profit, ci pe sprijinirea membrilor lor.

Economiile membrilor au fost puse în comun în așa-numitele asociații de fonduri de împrumut și puse la dispoziție pentru distribuire între membri sub formă de împrumuturi cu costuri reduse, pe termen lung.

Acest lucru a oferit multor oameni prima lor oportunitate de a împrumuta bani pentru a investi sau pentru a supraviețui ani de recolte slabe.

Următorul pas a fost achiziționarea în comun de inputuri operaționale, cum ar fi semințe, precum și depozitarea și vânzarea comună a produselor agricole. Acest lucru a însemnat că fermierii nu mai erau obligați să vândă la prețuri de chilipir în perioadele de exces de aprovizionare, permițându-le să aștepte recuperarea prețurilor.

Industrializarea Austriei a început între 1800 și 1820, aducând cu sine schimbări enorme în economia și structura socială a monarhiei. În timp ce dimensiunea zonei economice și bogăția materiilor prime disponibile au facilitat dezvoltarea, progresul a fost împiedicat de puterea scăzută de cumpărare a populației, de boicoturile naționaliste și de comerțul de export orientat spre mărfuri. Vremuri grele de emancipare a țăranilor și criză agricolă.

În anul revoluționar 1848, a fost adoptată o lege privind reforma agrară. Aceasta i-a eliberat pe țăranii din Austria de obligațiile rămase față de moșieri.

Cu toate acestea, țăranii liberi erau acum sub presiunea pieței, în special în provinciile austriece, unde produsele agricole mai ieftine din Boemia și Ungaria, precum și importurile din alte țări, au făcut ca prețurile să scadă. În 1870, prețul cerealelor a scăzut cu 80 la sută. Datoria fermelor a început să crească rapid și a continuat până la începutul secolului.

În fiecare an, între 5.000 și 10.000 de ferme deținute de fermieri îndatorați au fost scoase la licitație forțată. La acea vreme, era practic imposibil pentru fermieri să obțină împrumuturi în condiții rezonabile pentru a-și acoperi nevoile actuale de capital pentru articole precum semințe, inputuri operaționale sau reparații.

Prima bancă Raiffeisen din Austria a fost fondată în 1886 la Mühldorf, lângă satul Spitz an der Donau. Era format din fermieri, artizani, muncitori și negustori.

Înființarea băncii a fost precedată de o serie de congrese care căutau o ieșire din criza agrară. Cu sprijinul parlamentelor regionale ale statului, care erau convinse de idee, au fost înființate în curând numeroase bănci Raiffeisen.

După modelul german, în 1898, sub sistemul Raiffeisen, s-a înființat o asociație centrală a cooperativelor, care mai târziu a devenit cunoscută drept „Allgemeiner Verband landwirtschaftlicher Genossenschaften in Österreich” (asociația generală a cooperativelor agricole din Austria).

Când Monarhia Austro-Ungară s-a prăbușit în 1918, existau peste 2.000 de cooperative în ceea ce avea să devină Prima Republică și multe altele în alte state succesoare.

A durat ceva timp pentru ca cooperativele rămase din Republica Austria să se reorganizeze după Primul Război Mondial și să depășească greutățile economice din perioada postbelică.

În 1927, Genossenschaftliche Zentralbank, redenumită ulterior Raiffeisen Zentralbank Österreich, a fost înființată ca bancă centrală cooperativă.

Până în 1938 a fost obținută independența financiară. Înființarea birourilor centrale în provinciile regionale austriece a fost practic finalizată. Această structură a servit apoi drept bază pentru reconstrucția după al Doilea Război Mondial.

Va urma…

Distribuie acest articol: