19.09.2023 BCE se confruntă cu o problemă de exces de lichiditate

Factorii politici BCE își propun să discute rapid modalități de gestionare a uriașului exces de lichiditate care s-a acumulat în sectorul bancar. Primul pas posibil în această direcție ar putea fi creșterea rezervelor obligatorii, a raportat Reuters, citând șase surse informate.


Discuțiile sunt de așteptat să înceapă la reuniunea din octombrie a BCE sau la retragerea din toamnă a factorilor de decizie. Aceste discuții reprezintă o nouă fază a măsurilor de depășire a presiunilor inflaționiste.


Banca centrală, care deservește cele 20 de țări care folosesc euro, a majorat deja de zece ori ratele dobânzilor până la niveluri record, dar inflația rămâne cu mult peste ținta de 2%.


Cu ratele dobânzilor estimate să rămână neschimbate cel puțin până în decembrie, factorii de decizie își îndreaptă acum atenția asupra numerarului injectat în sistemul bancar de-a lungul deceniului prin mai multe programe de răscumpărare de active.


Prezența acestor rezerve financiare slăbește impactul creșterii ratelor dobânzilor, reducând concurența pentru depozite și ducând la plăți semnificative de dobânzi și, ulterior, la pierderi.


Discuțiile privind reducerea excesului de lichiditate se vor concentra pe trei aspecte cheie: cantitatea de rezerve obligatorii pe care băncile trebuie să le dețină la BCE, reducerea programului de cumpărare de obligațiuni și noi abordări de gestionare a ratelor dobânzilor pe termen scurt, au spus sursele.


Unii factori de decizie au propus ideea de a crește cantitatea de rezerve obligatorii pe care băncile sunt obligate să le păstreze la banca centrală (fără să acumuleze dobândă) de la actualul 1% din depozitele clienților la mai aproape de 3% sau 4%, au spus surse.


Surse au spus că BCE ar putea face acest pas mai ușor, deoarece discuții similare au avut deja loc la reuniunea sa din iulie și pentru că cerințele rezervelor lasă în prezent mult loc de schimbare la 165 de miliarde de euro (176,02 miliarde de dolari), comparativ cu excesul de lichiditate de 3,7 trilioane de euro.


Cu toate acestea, o sursă a menționat că unii factori de decizie ar prefera să lege decizia privind rezervele de măsurile privind programele de cumpărare de active ale BCE, care ar putea dura mult mai mult.


Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat săptămâna trecută că factorii de decizie nu au discutat despre schemele de cumpărare de obligațiuni la ultima lor întâlnire. Ea a descris PEPP drept prima linie de apărare pentru menținerea stabilității pieței de obligațiuni în țările cu datorii mari.


Guvernatorul băncii centrale a Sloveniei, Bostjan Vasle, și-a exprimat sprijinul pentru vânzarea de obligațiuni achiziționate în cadrul vechiului program de cumpărare de active al BCE, deși o sursă a spus că ar putea duce la pierderi suplimentare pentru BCE, deoarece obligațiunile respective au fost achiziționate la prețuri mai mari.


Din cauza bilanţului fragil, o decizie cu privire la programele de cumpărare de obligaţiuni ar putea să nu fie luată cel mai devreme de anul viitor, iar modificările ar putea să nu fie introduse până la începutul lui 2024 sau chiar mai târziu în primăvară, au spus sursele.


Sursele notează că nici măcar problemele politicii monetare de bază nu au fost încă ridicate. Dacă BCE va continua să stabilească un plafon pentru ratele interbancare sau să revină la un sistem de coridoare, inclusiv un podea și un plafon, rămâne deschis.